Posts in Category: arhitectura

Eclectismul in Brasov

La Brașov, creația arhitecților în a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost sub o puternică influență germană, exercitată în special de curentele istoriciste Rundbogenstil din Germania în prima jumătate a secolului al XIX-lea și de neo-renascentismul practicat la Viena după 1850.
Amândouă stilurile reprezentau alternative la clădirile neogotice practicate în epocă, în încercarea de a crea o arhitectură reprezentativă a statului în țările lor de origine.
Opțiunea Brașovului pentru aceste stiluri se poate explica prin două motive:
– prin elementul etnic: populația germană (sașii) era numeroasă și bine reprezentată la nivelul administrației orașului, ceea ce favoriza apropierea de cultura germană.
– arhitecții locali care își făcuseră studiile la Viena sau München în jurul anilor 1860, erau familiarizați cu arhitectura central-europeană și o practicau în Brașov
În ultimul deceniu al secolului al XIX-lea eclectismul maghiar începe să-și exercite influența odată cu planurile de construire ale unor edificii administrative reprezentative. Este tot perioada în care, în Brașov, încep să fie realizate proiecte și de către arhitecți străini, care aduc cu ei alte modele.

Rundbogenstil:
– preferință pentru arhitectura romanică medievală, de la care preia fațada plată, considerată mai adecvată sistemului constructiv al clădirilor din secolul XIX;
– abordare de tip neoclasicist prin recursul la simplitatea și monumentalitatea arhitecturii clasice;
– elemente specifice: arcul rotund (rundbogen), arcul rotund circumscrie o fereastră dublă (sau un portic dublu) cu medalion, creneluri inversate sub atic sau streașină, tratare a fațadelor cu zidărie de piatră sau adesea în bosaje care imită piatra.

Neo-renascentismul:
– a apărut după 1840, iar în Imperiul Habsburgic, în special în Viena, și în Germania a devenit stilul preferat pentru clădirile publice din perioada 1860-1890;
– în țările germanice, noul stil se inspiră din Renașterea italiană, cu precădere din arhitectura palatelor;
– elemente specifice: simplitate și rigoare a compoziției și geometriei fațadei, volum simplu al clădirii, cornișă amplă și ritmată, dispunere simplă a ferestrelor cu lintouri drepte, triunghiulare sau semicirculare, încadrate de coloane, marcare a intrării de un balcon susținut pe coloane, tratare a balustradelor sau a aticelor cu baluștri, utilizarea unui singur ritm, tratarea pereților fațadei cu bosaje care imită piatra cioplită sau piatra de talie, subîmpărțire a registrelor orizontale cu cornișe, ierarhizare pe verticală a ferestrelor prin dimensiuni diferite.

fatada cazarma neagra_w
Cazarma Neagra, Brasov, 1866 – sursa: Arhivele Nationale.

Uni_KA_Portal
Exemplu de arhitectura rundbogenstil: Universitatea Karlsruhe, 1833-1835,  sursa: Wikimedia Commons, foto: AlterVista, 2003, under GNU Free Documentation License.

institutul general de pensii
Palalatul Institutului General de Pensii, Brasov, 1881-1884. Sursa: Muzeul Prima Scoala Romaneasca, carte postala.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA
Exemplu de arhitectura renascentista: Palazzo Farnese, Roma, secolul XVI,  sursa: Wikimedia Commons, foto: Myrabella, 2009, under GNU Free Documentation License.

Share on Facebook

Eclectismul

Caracterisitici ale stilului:
– stil care face recurs la curente arhitecturale vechi (romanic, renascentist, baroc, clasicism, antichitatea elenă), din care se descompun elementele, se analizează și se folosesc în noi compoziții
– stil istoricist, pentru că își exprima preferința pentru anumite modele istorice, cu scopul de a crea o legitimare a statului, fie el monarhic sau republican (modelul democrației ateniene, al umanismului, al latinității, al catolicismului etc.)
– servește unor interese naționale deoarece cultivă elemente specifice, simbolice, care atestă apartenența la un anumit spațiu geografic
Deși se manifestă abia în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, Eclectismul este tributar curentelor anterioare, neoclasicismului și romantismului din același secol:
– preluarea ideii de funcționalitate simbolică a neoclasicismului (fiecărei funcțiuni îi este potrivită un anumit gen de construcție/structură). Apare ideea că fiecărui program de arhitectură îi corespunde o anume înfățișare (spre deosebire de clasicism, unde forma, fațada era indiferentă de funcțiunea clădirii)
– raționalitate structurală; structura este modulată, utilizată eficient, ceea ce induce ordine
– libertate creatoare a arhitectului, care nu se mai supune regulilor de compoziție clasică.
– trăsăturile neoclasicismului s-au făcut resimțite în Brașov târziu, prin intermediul eclectismului: ele reflectă o schimbare economică, socială și tehnologică (noua realitate economică duce la construcția unor clădiri mai mari, cu necesități diferite – uzine, depozite, clădiri administrative. În plan social, schimbarea expresiei arhitecturale avea să reprezinte noua clasă- burghezia. Dezvoltarea tehnologiilor de prelucrare a fierului permite construcția căilor ferate și a structurilor inginerești – poduri, hale, acoperișuri metalice.

OG334p_ww
foto: Palatul de Justitie, inceputul secolului XX, colectie Ovidiu Gheorghian

Share on Facebook

1870-1914: Coordonate ale arhitecturii in Brasov

Perioada 1870-1914 este pentru istoria Brașovului un interval de prosperitate concretizat prin multe construcții noi, care ies din tiparul tradiționalal orașului prin arhitectura pe care o propun, iar uneori chiar prin amplasare. Schimbarea de mentalitate care s-a produs în modul de construire nu poate fi explicată fără o raportare la spațiul central-european, de care istoria Brașovului se leagă strâns până la sfârșitul primului război mondial. În această epocă, aproape nicio clădire semnificativă a orașului nu s-a produs fără influența unor modele culturale maghiare, austriece sau germane.
Contextul orașului, cu particularitățile sale istorice, cu diversitatea sa etnică și culturală, a condus apoi la o adaptare a modelelor împrumutate în arhitecturi cu tonuri locale variate, înscrise însă în curentele epocii: Eclectismul și Arta 1900.
O trăsătură care trebuie menționată, atât pentru eclectismul specific sfârșitului de secol XIX, cât și pentru Arta 1900 în Brașov este încercarea de a marca în arhitectură  identitatea națională – în funcție de grupul etnic care era comanditarul construcțiilor: maghiar, german sau român.


Palatul W. Czell (1901) si Palatul Institutului General de Pensii (1881-1884) la inceputul secolului XX, colectie Ovidiu Gheorghian

Andrassy Ut, Budapesta
Andrassy Ut, Budapesta, 1896 – sursa: Wikimedia Commons

Fatada cladirii Reduta
Fatada cladirii Reduta, 1892-1893 – sursa: Arhivele Nationale.

Burgtheater, Viena
 Burgtheater, Viena – sursa: Wikimedia Commons.

Share on Facebook