Posts By ovidiu

Expoziția “De la Marktplatz la Piața Sfatului”

Afis AABV

În perioada 9-22 decembrie vă invităm să vedeți expoziția „De la Marktplatz la Piata Sfatului” pe aleea Facultății de Silvicultură din Brașov (lângă Poarta Ecaterina). Expoziția prezintă transformările imaginii Pieței Sfatului începând cu jumatatea secolului al XIX-lea. Dacă pâna în anii 1950 schimbările apar din dorința de actualizare și refuncționalizare, după această perioadă tocmai intervențiile de punere în valoare a centrului istoric au produs în multe cazuri modificarea fațadelor pieței. Cât mai păstrează din imaginea ei istorică Piața Sfatului, care au fost curentele și procesele de schimbare, care a fost contextul epocii restaurării, în țară și în Europa? – sunt întrebări în privința cărora expoziția caută să scoată la suprafață adevărul.
Expoziția ilustrează întreaga temă prin reproduceri de fotografii din colecția Orașul Memorabil și desene din Arhivele Naționale – SJAN Brașov.

Organizator: Ordinul Arhitecților din România – filiala Brașov-Covasna-Harghita
Partener: Mons Medius
Proiect cultural finanțat din timbrul arhitecturii

Share on Facebook

expoziție „Arhitecții si arhitectura în Brasov: Vitrine la 1900”

macheta-aabv-2015

Vitrinele sfârșitului de secol XIX sunt noul subiect al expoziției „Arhitecții și arhitectura în Brașov” pregătite la finalul acestui an, începând cu 27 decembrie, pe obișnuitul amplasament din Parcul Facultății de Silvicultură, lânga Poarta Ecaterina (Brașov). Expoziția va putea fi vizitată până în data de 10 ianuarie. Accesul este liber și non-stop în aceasta perioadă.
Va așteptăm cu drag la vernisajul expoziției duminică, 27 decembrie, ora 15, în turnul Porții Ecaterina.

Vitrinele la 1900
Apariția vitrinelor de magazine este rezultatul unui proces de modernizare a vieții urbane, care se produce în toate marile orașe europene în secolul al XIX-lea. Istoria arhitecturii în Brașov reflectă fidel evoluția tehnică a vitrinei, de la fereastra îngustă  a construcțiilor, subîmpărțită în geamuri mici, la vitrajul larg deschis pe întreg parterul magazinului. Aceste transformări se definitivează în ultima decadă a secolului al XIX-lea, odată cu intrarea în uz a sticlei de mari dimensiuni și a grinzilor din fier forjat. Vitrinele cu toate elementele lor constitutive – tâmplărie, feronerie, firme și rulouri – devin un subiect specializat în decorația clădirilor și joacă rolul de cadru care pune în valoare marfa din magazine.
În doar câteva decenii, nivelul parter al străzilor comerciale (astăzi str. Mureșenilor, str. Apollonia Hirscher, str. Republicii, laturile Pieței Sfatului) se schimbă, iar vitrinele se integrează definitiv în arhitectura orașului istoric.
Expoziția de față reproduce prin fotografii și desene de arhivă, imaginea vitrinelor din Brașov realizate către anul 1900 și oferă o privire de ansamblu a istoriei lor din această perioadă.

Organizator: Ordinul Arhitecților din România – filiala Brașov-Covasna-Harghita
Partener: Mons Medius
Proiect cultural finanțat din timbrul arhitecturii

Share on Facebook

expozitie “Arhitectura industriala in Brasov: 1880-1940”

macheta aabv 2014

In perioada 27 decembrie 2014 – 18 ianuarie 2015 va invitam sa vizionati expozitia “Arhitectura industriala in Brasov: 1880-1940”, care va fi amplasata in Brasov, in Parcul Facultatii de Silvicultura (langa Poarta Ecaterina). Vernisajul expozitiei va fi sambata, 27 decembrie, ora 15.00, în turnul Portii Ecaterina. Va asteptam cu drag!

Arhitectura industriala in Brasov: 1880-1940

În Brasov, arhitectura industriala se delimiteaza de cea civila catre sfârsitul secolului al XIX-lea, când micile ateliere devin neîncapatoare pentru productia pe care trebuie sa o adaposteasca. Dezvoltarea economica din perioada interbelica amplifica numarul de fabrici ca investitii noi sau relocate din lipsa spatiului în mijlocul orasului. Pana la al doilea razboi mondial, majoritatea marilor întreprinderi dezvoltate si cunoscute în comunism aveau deja nucleele constituite. Cum arata arhitectura industriei brasovene în aceasta perioada si caror motive – tehnologice, economice, artistice – i se datora înfatisarea ei, sunt întrebari la care expozitia încearca sa raspunda prin desene, fotografii de arhiva (reproduceri preluate din Orasul Memorabil si Arhivele Nationale) si date istorice ale unor fabrici din Brasov din perioada 1880-1940.

Proiect cultural finantat din timbrul arhitecturii.

Organizator: Ordinul Arhitectilor din România – filiala Brasov-Covasna-Harghita

Parteneri: Mons Medius, Yolans, GTM Trading

Share on Facebook

expoziție Arhitectura Chalet

macheta aabv

Expoziția prezintă arhitectura de factură Chalet construită în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea în Brașov.

Arhitectura Chalet este o manifestare a curentului istorist specific epocii și pătrunde în Transilvania dinspre țările germane. Inițial stilul, caracterizat prin turnuri de observație, balcoane și bovindouri din lemn, era preferat de aristocrație pentru castelele și pavilioanele de vânătoare, fiind asociat astfel cu zonele de munte sau pădure. Mai târziu, atât aristocrația cât și burghezia optează pentru utilizarea acestui stil la casele de vară aflate în zone de recreere, în afara orașelor. Arhitectura de tip Chalet  prelucrează la o scară mică imagini idealizate ale castelelor sau ale reședințelor de țară, într-un spirit romantic care elogiază apropierea de natura și viața la țară.

Expoziția prezintă informații, desene de arhivă (reproduceri) și fotografii ale unor clădiri reprezentative pentru stilul Chalet în Brașov.
Expoziția se va deschide în aer liber joi, 19 decembrie, ora 16,00. Accesul este liber.

Vă aşteptăm!

Loc de desfăşurare: Aleea din parcul Facultății de Silvicultură (lângă Poarta Ecaterina)
Program permanent: 19 decembrie 2013 – 5 ianuarie 2014
Organizator: Ordinul Arhitecţilor din România – filiala Braşov-Covasna-Harghita
Parteneri: Mons Medius, Embora
Proiect cultural finanțat din timbrul arhitecturii.

Share on Facebook

Eclectismul in Brasov

La Brașov, creația arhitecților în a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost sub o puternică influență germană, exercitată în special de curentele istoriciste Rundbogenstil din Germania în prima jumătate a secolului al XIX-lea și de neo-renascentismul practicat la Viena după 1850.
Amândouă stilurile reprezentau alternative la clădirile neogotice practicate în epocă, în încercarea de a crea o arhitectură reprezentativă a statului în țările lor de origine.
Opțiunea Brașovului pentru aceste stiluri se poate explica prin două motive:
– prin elementul etnic: populația germană (sașii) era numeroasă și bine reprezentată la nivelul administrației orașului, ceea ce favoriza apropierea de cultura germană.
– arhitecții locali care își făcuseră studiile la Viena sau München în jurul anilor 1860, erau familiarizați cu arhitectura central-europeană și o practicau în Brașov
În ultimul deceniu al secolului al XIX-lea eclectismul maghiar începe să-și exercite influența odată cu planurile de construire ale unor edificii administrative reprezentative. Este tot perioada în care, în Brașov, încep să fie realizate proiecte și de către arhitecți străini, care aduc cu ei alte modele.

Rundbogenstil:
– preferință pentru arhitectura romanică medievală, de la care preia fațada plată, considerată mai adecvată sistemului constructiv al clădirilor din secolul XIX;
– abordare de tip neoclasicist prin recursul la simplitatea și monumentalitatea arhitecturii clasice;
– elemente specifice: arcul rotund (rundbogen), arcul rotund circumscrie o fereastră dublă (sau un portic dublu) cu medalion, creneluri inversate sub atic sau streașină, tratare a fațadelor cu zidărie de piatră sau adesea în bosaje care imită piatra.

Neo-renascentismul:
– a apărut după 1840, iar în Imperiul Habsburgic, în special în Viena, și în Germania a devenit stilul preferat pentru clădirile publice din perioada 1860-1890;
– în țările germanice, noul stil se inspiră din Renașterea italiană, cu precădere din arhitectura palatelor;
– elemente specifice: simplitate și rigoare a compoziției și geometriei fațadei, volum simplu al clădirii, cornișă amplă și ritmată, dispunere simplă a ferestrelor cu lintouri drepte, triunghiulare sau semicirculare, încadrate de coloane, marcare a intrării de un balcon susținut pe coloane, tratare a balustradelor sau a aticelor cu baluștri, utilizarea unui singur ritm, tratarea pereților fațadei cu bosaje care imită piatra cioplită sau piatra de talie, subîmpărțire a registrelor orizontale cu cornișe, ierarhizare pe verticală a ferestrelor prin dimensiuni diferite.

fatada cazarma neagra_w
Cazarma Neagra, Brasov, 1866 – sursa: Arhivele Nationale.

Uni_KA_Portal
Exemplu de arhitectura rundbogenstil: Universitatea Karlsruhe, 1833-1835,  sursa: Wikimedia Commons, foto: AlterVista, 2003, under GNU Free Documentation License.

institutul general de pensii
Palalatul Institutului General de Pensii, Brasov, 1881-1884. Sursa: Muzeul Prima Scoala Romaneasca, carte postala.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA
Exemplu de arhitectura renascentista: Palazzo Farnese, Roma, secolul XVI,  sursa: Wikimedia Commons, foto: Myrabella, 2009, under GNU Free Documentation License.

Share on Facebook

Eclectismul

Caracterisitici ale stilului:
– stil care face recurs la curente arhitecturale vechi (romanic, renascentist, baroc, clasicism, antichitatea elenă), din care se descompun elementele, se analizează și se folosesc în noi compoziții
– stil istoricist, pentru că își exprima preferința pentru anumite modele istorice, cu scopul de a crea o legitimare a statului, fie el monarhic sau republican (modelul democrației ateniene, al umanismului, al latinității, al catolicismului etc.)
– servește unor interese naționale deoarece cultivă elemente specifice, simbolice, care atestă apartenența la un anumit spațiu geografic
Deși se manifestă abia în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, Eclectismul este tributar curentelor anterioare, neoclasicismului și romantismului din același secol:
– preluarea ideii de funcționalitate simbolică a neoclasicismului (fiecărei funcțiuni îi este potrivită un anumit gen de construcție/structură). Apare ideea că fiecărui program de arhitectură îi corespunde o anume înfățișare (spre deosebire de clasicism, unde forma, fațada era indiferentă de funcțiunea clădirii)
– raționalitate structurală; structura este modulată, utilizată eficient, ceea ce induce ordine
– libertate creatoare a arhitectului, care nu se mai supune regulilor de compoziție clasică.
– trăsăturile neoclasicismului s-au făcut resimțite în Brașov târziu, prin intermediul eclectismului: ele reflectă o schimbare economică, socială și tehnologică (noua realitate economică duce la construcția unor clădiri mai mari, cu necesități diferite – uzine, depozite, clădiri administrative. În plan social, schimbarea expresiei arhitecturale avea să reprezinte noua clasă- burghezia. Dezvoltarea tehnologiilor de prelucrare a fierului permite construcția căilor ferate și a structurilor inginerești – poduri, hale, acoperișuri metalice.

OG334p_ww
foto: Palatul de Justitie, inceputul secolului XX, colectie Ovidiu Gheorghian

Share on Facebook

1870-1914: Coordonate ale arhitecturii in Brasov

Perioada 1870-1914 este pentru istoria Brașovului un interval de prosperitate concretizat prin multe construcții noi, care ies din tiparul tradiționalal orașului prin arhitectura pe care o propun, iar uneori chiar prin amplasare. Schimbarea de mentalitate care s-a produs în modul de construire nu poate fi explicată fără o raportare la spațiul central-european, de care istoria Brașovului se leagă strâns până la sfârșitul primului război mondial. În această epocă, aproape nicio clădire semnificativă a orașului nu s-a produs fără influența unor modele culturale maghiare, austriece sau germane.
Contextul orașului, cu particularitățile sale istorice, cu diversitatea sa etnică și culturală, a condus apoi la o adaptare a modelelor împrumutate în arhitecturi cu tonuri locale variate, înscrise însă în curentele epocii: Eclectismul și Arta 1900.
O trăsătură care trebuie menționată, atât pentru eclectismul specific sfârșitului de secol XIX, cât și pentru Arta 1900 în Brașov este încercarea de a marca în arhitectură  identitatea națională – în funcție de grupul etnic care era comanditarul construcțiilor: maghiar, german sau român.


Palatul W. Czell (1901) si Palatul Institutului General de Pensii (1881-1884) la inceputul secolului XX, colectie Ovidiu Gheorghian

Andrassy Ut, Budapesta
Andrassy Ut, Budapesta, 1896 – sursa: Wikimedia Commons

Fatada cladirii Reduta
Fatada cladirii Reduta, 1892-1893 – sursa: Arhivele Nationale.

Burgtheater, Viena
 Burgtheater, Viena – sursa: Wikimedia Commons.

Share on Facebook

de la vernisaj (I)